Ungheneanul Alexandru Groapa – Un Militant pe tărâm Naţional, deputat în Sfatul Ţării

Alexandru Groapa – Un Militant pe tărâm Naţional, deputat în Sfatul Ţării.

Lecția de istorie locală de Corneliu Prepeliță, profesor de istorie și președinte al Asociației Istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni

Alexandru Groppa (după 1918, şi-a ortografiat numele „Groapă” – I.G.) s a născut la 14 august 1879 în comuna Chirileni, judeţul Bălţi, actualul raion Ungheni, în familia preotului Ioan Groppa.

Cercetătorul Gheorghe Bezviconi menţionează că acesta pe la 1880 ținea şi locul preotului în satul Buşila, o localitate situată la vreo 2–3 km de Chirileni.

El oficia serviciul divin într-o duminică la Chirileni, iar într-alta la Buşila. În primăvara anului 1885, preotul Ioan Groppa a deschis şcoala parohială din Chirileni.

În 1889, părintele Ioan şi a trimis feciorul la Școala Spirituală din Edineţ.

Pentru a înțelege atmosfera ce domnea în acest așezământ ecleziastic, voi apela la memoriile lui Pan Halippa, care, câțiva ani mai târziu, de asemenea, îşi făcuse studiile aici: „Specialitatea şcolii era să pregătească băieţii doritori de a urma învăţătura la Seminarul Teologic din Chişinău”.

În 1894, Alexandru Groppa, tânărul de numai 15 ani, s a înscris la Seminarul Teologic din Chişinău.

Deşi iniţial era cuprins de dorinţa a face carte la modul serios, mai apoi, din cauza programei care devenea din ce în ce mai dogmatică, a impedimentelor administraţiei seminarului în studierea disciplinelor exacte, în contextul amplificării mișcării studențești pe întreg imperiul, Alexandru Groppa a renunţat la cariera preoţească şi s a înscris în rândul celor care optau pentru o specialitate laică.

Alexandru Groppa a ajuns la Bucureşti pe la mijlocul lunii august 1901.

Ştefan Usinevici, sosit mai devreme în capitala statului român, a reuşit să viziteze câteva locuri pitoreşti ale României. Fiind deja împreună, prietenii au început să se gândească la studii.

În acest scop, l-au vizitat pe Zamfir Arbure Ralli. Cu sprijinul acestuia, tinerii basarabeni au fost înscrişi la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti.

În timpul aflării la Bucureşti, Alexandru Groppa şi Ştefan Usinevici au menţinut permanent relaţii cu foştii lor colegi de seminar care îşi făceau studiile la Universitatea din Dorpat.

Din cauza corespondenței întreţinute, ei au nimerit în vizorul poliţiei secrete ruse.

„Umbla mereu după noi prin tot oraşul, un tip cu faţa stricată de vărsat, oriunde ne am fi dus”, îşi amintea Ştefan Usinevici. „Expediam în Rusia literatură românească, în special revoluţionară, caricaturi de ale ţarului şi ale altor persoane de vază; din presa străină, interzisă în Rusia, le dădeam informaţiile ce ni le cereau.”

De asemenea, trimiteau la Dorpat ziarele care apăreau în România – „Apărarea naţională”, „Adevărul”, „Universul”, precum şi revistele: „Albina” şi „Semănătorul”

La 13 iulie 1902, în baza ordinului rotmistrului Pokroşevici de la Dorpat, Alexandru Groppa a fost arestat în casa părintească din Chirileni, jud. Bălţi, iar Ştefan Usinevici – tot la baştină, în satul Trebujeni, jud. Orhei.

În seara cu pricina, părinţii lui Groppa au serbat sosirea feciorului de la Bucureşti.

După ora 24, când toţi ai casei dormeau, a descins poliţia. Pentru „precauţie”, jandarmii l au legat pe paznicul curţii, apoi au intrat în casă.

Supraveghind pe preot şi pe preoteasă, au făcut percheziţie, au ridicat scrisori şi gazete româneşti, iar pe studentul Groppa l-au trimis la Chişinău . Spre deosebire de camarazii săi, Alexandru Groppa a suportat o pedeapsă mai lejeră. I s a stabilit domiciliu forţat la Chirileni.

În 1904 a murit părintele Ioan Groppa, deces consemnat de buletinul eparhiei Chişinăului.

În iunie 1905, într-o scrisoare, Ion Pelivan îl întreabă de Usinevici: „De la Şahu (numele conspirativ al lui Alexandru Groppa – I.G.) mai primeşti ceva? Cică a murit părintele lui. Ce mai face el, Şahu?”. Ştefan Usinevici, aflat în drum spre Manciuria, i a răspuns: „Despre Şahu de astă toamnă nu aud nimica, fără de aceea că a răposat părintele său (sic)”.

Alexandru Groppa s a aflat la Chirileni până 1907, când va pleca la Dorpat pentru a şi continua studiile la Facultatea de Drept.

Aici, păstrându-se spiritul naţional, creat de Pământenia basarabeană, Alexandru Groppa a reluat activitatea de odinioară printre studenţii basarabeni, ocupându-se de organizarea corespondenţei cu studenţii din România.

Memoria colectivă basarabeană nu este capabilă – chiar şi după momentele ei de resuscitare de la răscrucea anilor 80 şi 90 ai secolului trecut – să readucă din subconştient numele şi faptele de sacrificiu ale oamenilor care au încercat să croiască un curs mai fericit al istoriei naţionale.

Meditând asupra destinului acestora, constatăm cu adâncă mâhnire endemica şi profunda noastră ignoranţă. Făcând această constatare, mă gândesc mai întâi la luptătorul pe tărâm naţional Alexandru Groppa, originar din satul Chirileni.

În Sfatul Ţării a fost ales deputat din partea Partidului Naţional Moldovenesc.

A activat în comisiile Financiară, Administrativă şi Agrară. A deţinut funcţii în Directoratul Industriei şi Comerţului al Republicii Democratice Moldoveneşti.

La 27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România.

Alexandru Groapă a fost capturat de sovietici în 1940 și împușcat.

Dacă vă place ceea ce publică portalul News.Ungheni.org și Cratima.md, susțineți-ne și deveniți patronul unei știri pe PATREON.
Totodată, pentru a ne putea urmări și pe alte canale media, Vă invităm să vă alăturați pe canalele nostru de pe TelegramYouTubeInstagram și Tik Tok.
Dar, nu uitați și de un like sau abonare pe paginile de facebook NEWS.UNGHENI.ORG și CRATIMA.MD

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns