Galerie Foto // Batalionul de artilerie „Prut” la a 28-a aniversare

La 19 aprilie 2020, Batalionul de artilerie „Prut”, dislocat în municipiul Ungheni, își sărbătorește ce de-a 28 aniversare de la crearea unității și depunerea jurământului de credință Republicii Moldova, Sfântului Tricolor și poporului său.




Batalionul de artilerie „Prut”, în trecut „Brigada de artilerie” și „Divizionul de artilerie”, este o unitate militară din cadrul Forțelor Terestre ale Armatei Naționale a Republicii Moldova.

În timpul conflictului armat de pe Nistru din primăvara – vara 1992, pe platoul unității militare au depus jurământ primii militari ai Republicii Moldova. Ulterior, feciorii neamului au fost dislocați în platourile Coșnița și Cocieri unde au ținut piept hoardelor separatiste și mercenarilor cazaci. 

Batalionul a fost creat la 19 aprilie 1992 și a depus jurământul de credință Republicii Moldova și poporului său la 20 aprilie 1992.

Unitatea militară este formată din fostele unități sovietice dislocate la frontiera URSS cu România, în municipiul Ungheni.

Vedeți și Foto, Video // „Nu sunt americanii !”. Militarii Armatei Naţionale au desfăşurat un exerciţiu tactic la Ungheni

Anterior, unitatea militară a purtat denumirea de Regimentul 4 de Artilerie al Armatei a 14-a generală al Armatei URSS (ru. 4-й армейский артиллерийский полк 14-й общевойсковой армии ВС СССР)

File din istoria Unității (sursa: Vitalie CIOBANU, colonel, doctor în istorie):

Odată cu declararea independenței Republicii Moldova față de URSS și primele provocări ale separatiștilor la Dubăsari, Tighina și Tiraspol, problema formării armatei pentru tânărul stat a crescut considerabil.

La începutul anului 1992, Comisia pentru îndeplinirea decretului președintelui Republicii Moldova despre trecerea unităţilor sub jurisdicţia Moldovei s-a deplasat la Ungheni.

Vedeți și Video // Ministrul Apărării în vizită la Batalionul de artilerie „Prut” din mun. Ungheni

Ofiţerilor unităţii li s-au garantat funcţii militare, cu condiţia să depună jurământul de credinţă faţă de Republica Moldova, dar din efectivul aflat la Ungheni  – au decis să rămână în Moldova doar 9 ofiţeri şi 49 plutonieri.

Trecerea unităţii militare de la Ungheni în jurisdicţia Moldovei a făcut posibilă introducerea pe câmpul de luptă a artileriei; or, din cauza stării încordate ce domnea în unitate, acest lucru a fost realizat abia peste o săptămână.

Ofiţerii sovietici s-au retras în Rusia sabotând armamentul unităţii: de la fiecare tun au fost sustrase mecanismele de tragere.

Şeful direcţiei artilerie, colonelul Grosu (ulterior înaintat în grad de general) a contribuit nemijlocit la restabilirea, în decurs de câteva zile, a tehnicii de luptă.

Plutonierul Ochinciuc a fost trimis în republicile baltice, cu misiunea de a aduce câte un exemplar de fiecare focoasă. Dispoziţia a fost îndeplinită în termen şi în mod onorabil – peste câteva zile, la 30 aprilie, au avut loc tragerile experimentale. Uzinele din Chişinău au contribuit şi ele la acest proces.

În baza decretului prezidenţial nr. 77 din 23 martie 1992 şi a ordinului nr.10 al ministrului apărării, în primele zile ale lunii aprilie, a început mobilizarea, pe bază de rezervă, a divizionului antitanc al Brigăzii de artilerie.

Primele subdiviziuni ale Divizionului au ajuns în zona conflictului la 14 aprilie 1992, primind botezul focului pe platoul de la Cocieri. 

La 15 mai 1992, bateria locotenentului-major Gorceac a realizat prima tragere de luptă cu proiectile din poziţie de foc ascunsă.



Generalul Grosu, revenit în patrie, abandonând practic viaţa liniştită şi privilegiile ce le avea în armata sovietică, menţiona:

„În garnizoana Ungheni erau dislocate trei regimente ale aşa-numitului complet de artilerie al Armatei a 14-a:

  1. Regimentul nr. 4 de artilerie (unitatea militară nr. 40242, unitatea redusă) având în componenţa 3 divizioane de obuziere-tunuri D-20, în total 32 de piese (4 fuseseră trimise pentru reparaţie în afara teritoriului Republicii Moldova), 3 divizioane de tunuri 2A36 (Ghiaţint), în total 21 piese (3 de asemenea la reparaţii), divizionul cercetare de artilerie şi alte subunităţi, conform structurii regimentului;
  2. Regimentul nr. 803 (u/m 02103, unitate cadru) de artilerie reactivă în componenţa a 3 divizioane cu câte 12 instalaţii „Uragan” fiecare. În total, conform statelor, existau 36 asemenea instalaţii însă în realitate rămăseseră 28 (8 fusese trimise pentru reparaţie în afara teritoriului republicii).
  3. Alte subunităţi – conform structurii: Regimentul 852 de artilerie antitanc (unitate cadru) în componenţa a 3 divizioane (fiecare divizion având câte 2 baterii antitanc MT-12+1; baterie de instalaţii antitanc dirijate „Şturm S” – 9 instalaţii). În total, regimentul dispunea de 36 tunuri antitanc MT-12 şi 27 maşini de luptă „Şturm S”.

Printre multiplele acte de distrugere, de la toate sistemele D-20, 2A36 şi MT-12 au fost sustrase şi evacuate mecanismele de tragere; s-au adus în stare nefuncţională o parte din instalaţiile de lansare a sistemelor „Uragan”, pupitrele de comandă a acestora au fost deteriorate; prin aparatajul de tragere cu muniţii speciale a tunurilor MT-12 (Ruta) a fost trecut curent.

În perioada aprilie-iunie 1992, pe baza Brigăzii artilerie şi Brigăzii infanterie motorizată (care practic nu existau ca şi brigăzi, fiind organizate doar câteva batalioane) au fost formate 12 baterii de artilerie, 14 baterii antitanc (în diferită componenţă, de la 2 la 6 piese) şi 10 baterii de aruncătoare de bombe (unele cu 6-12 aruncătoare)” .

Dacă vă place ceea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patronul unei știri pe portalul News.Ungheni.org – PATREON



Fii primul care comentează

Lasă un răspuns