O poartă impunătoare din lemn sculptat manual este prima atracție turistică, dar și cartea de vizită a satului Ciorești. De aici începe drumul către celelalte destinații: Dolna și Micleușeni.
„Dor de Codru” este un proiect inedit: localnicii, împreună cu rudele lor plecate peste hotare, au creat un traseu turistic rural, care unește trei sate vecine, Ciorești, Dolna și Micleușeni.
La un an de la lansare, ruta e vizitată de tot mai mulți străini, atrași de locurile pitorești, atmosfera autentică și tradițiile locale de pe aceste meleaguri.
Conacul Mierii, afacerea „Dulce” pentru un trai decent acasă
Primul popas este la Micleușeni la Conacul Mierii. Victor Ciolacu a decis să se întoarcă acasă după mulți ani de lucru în Grecia.
Acolo a înțeles că turismul poate fi dezvoltat și în Moldova. Prisaca e aproape de Chișinău, iar infrastructura este dezvoltată:
Apicultorul zice că la extrasul mierii angajează, sezonier, locuitori din sat, pentru un salariu decent, bineânțeles.
Este sigur că o afacere de familie poate deveni o tradiție pentru localnici, dar și o sursă de existență. Crede că acesta este un argument forte pentru a-și convinge copiii plecați în nordul Italiei să revină acasă:
„Scopul principal al meu și al soției mele este ca să-i aducem acasă pe copiii noștri. Și pe nepoțică, care este foarte mică, iar recent a primit certificatul de cetățean al Republicii Moldova.”
La Dolna, pe urmele lui Alexandru Pușkin
Traseul „Dor de Codru” include și conacul Zamfirache Ralii-Arbore din satul vecin, Dolna.
Acesta are peste 200 de ani și l-a găzduit, pe timpuri, pe poetul rus Alexandr Pușkin în exilul său în Basarabia. În aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin ar fi întâlnit-o pe Zamfira.
Conacul este una din cele mai importante atracții turistice culturale ale traseului. Aici găsești obiecte de artă, instrumente muzicale de epocă, fotografii, picturi și manuscrise vechi.
„Acest muzeu este inima traseului Dor de Codru. În jurul lui s-au format și se formează alte atracții turistice”, afirmă Sergiu Agafița, membru fondator al Asociației Băștinașilor din satul Dolna.
Traseul „Dor de Codru” conține peste 20 de obiective de vizitat, înfiripându-se șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.
Oferta turistică variată rezonează cu așteptările turiștilor, este convins Sergiu:
„Aici turistul se simte foarte liber. Poate practica mai multe tipuri de turism. Începând cu turismul vitivinicol, să facă degustație de vinuri locale.
Poate să facă turism cu bicicleta, poate să facă turism istoric. Poată să facă turism cu ATV-urile prin pădurile noastre, sau agroturism, poate să participe la prelucrarea plantațiilor de viță de vie sau a altor plantații care sunt în zonă.
Poate să facă degustație de afine, la unica plantație de acest fel din Republica Moldova.”
Drumeții prin codrii seculari, doză de energie și aer
Nu departe de conac, este poiana Zamfirei lângă care susură un izvor cu apă răcoroasă. Tot aici sunt amenajate locuri de popas cu foișoare.
Dealul Răcătăului din comuna Ciorești este cel de-al doilea ca înălțime din Moldova. Acest povârniș este prieten din copilărie cu toți locuitorii. Între timp, dealul a devenit o atracție pentru turiști. Iarna, aceștia se dau cu sania, iar vara zboară cu parapanta.
În Codrii Cobacului, Piscul Mâniilor, Dealul Morilor sau Râpa Ciorii au fost amenajate popasuri, unde vizitatorii se pot odihni, după drumețiile lungi, în aer liber.
Meșteșugurile și Tradițiile locale – incluse în circuitul turistic național
La Casa Olarului, ești întâmpinat călduros de Zaharia Triboi, unicul meșter din Moldova care sculptează în ceramică neagră.
Acesta arată ca un personaj din poveste. Cu priviri istețe și socotit la vorbă, este mereu gata să se tocmească cu orice străin pentru o demonstrație de olărit.
Că, de mă rog, cine azi te învață cum să-ți faci o cană, ploscă sau ulcea din lut? Copiilor le face „țuruiace” de lut în formă de cocoși, iar ei șuieră și se joacă cu cele câteva pisici ale meșterului, care se simt în atelier ca la ele acasă.
Acum când, pusă pe roate, afacerea de familie mai aduce și profit, meșterul încearcă să-și ademenească acasă frații migrați în Europa.
Din șapte frați și surori, numai el a rămas acasă: „
I-aș îndemna să se întoarcă. Este de lucru aici acasă, de ce să îmblăm prin lume? Eu am fost plecat și știu ce este dorul de casă. Este ceva insuportabil câteodată.”
Meșterul Triboi crede că de-a lungul timpului, cioreștenii se vor implica mai mult în dezvoltarea traseului rural:
„Fiecare va avea posibilitatea să demonstreze că el poate mai bine decât altul. Să facă un vin bun sau să gătească ceva, să crească niște fructe, legume.
Să aibă cu ce se lăuda și propune la străini. Eu cred că de-a lungul timpului vom dezvolta traseul ca să aibă lumea ce vedea aici…”
La casa meșteriței Parascovia Mîrza din Ciorești, încă se mai aud cuvinte precum război, rășchitor, vârtelniță … Ea a țesut sute de metri de lăicere și covoare din lână.Mai țese și astăzi… pentru turiști.
„Iaca o început a veni cu camerele de filmat. O pus și pe Internet. Ei au fost uimiți de așa lucrări. Le place.”
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.