Autoarea studiului susține că se atestă o intensificare a proceselor de extragere a nisipului și prundișului din râuri.

Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a depistat că Î.S. Portul Fluvial Ungheni a extras ilicit 1 850 de metri cubi de nisip din râul Prut din regiunea satului Semeni, prejudiciul calculat fiind de peste 369 de mii de lei.



Această ilegalitate este des comisă sub pretextul lucrărilor de curățare a șenalului navigabil.

Un alt exemplu este la Nisporeni, unde a fost descoperită activitate ilegală de extragerea a nisipului, care a durat timp de șase ani (2011-2017). Este vorba despre nisip în valoare de peste un milion de lei. Nisipul a fost vândut unor persoane fizice și juridice.

Un alt caz este de la defileul Trinca.

Urmare a extragerilor ilegale ale zăcămintelor minerale de calcar, au fost cauzate prejudicii în valoare de 77,1 milioane de lei, pe când amenzile aplicate – pentru toate cazurile de încălcare a legislației de mediu – au constituit pentru anul respectiv doar 17,8 mii de lei.

Autoarea studiului consideră că este oportună crearea unei platforme naționale privind asigurarea managementului resurselor naturale. Potrivit ei, corupția este o problemă complexă, care nu poate fi rezolvată de un singur actor, ci prin cooperarea bazată pe parteneriat.

Totodată, este nevoie de o strategie cu privire la managementul sustenabil al resurselor naturale.

„Strategia națională are mai multe șanse de succes, dacă va fi produsul proceselor incluzive deschise. Aceasta trebuie să cuprindă publicul larg, de la instituții guvernamentale, Parlament, cetățeni, la sectorul privat și, în special, comunitățile locale, care sunt afectate de operațiunile de extragere”, a notat Sanda Sandu.

O altă recomandare se referă la monitorizarea anticorupție, care să se axeze pe riscurile de corupție din domeniul resurselor naturale și extragerea acestora. În opinia autoarei, este necesar ca echipe mobile să verifice în ce măsură sunt respectate prevederile legale, politicile publice cu scopul de a preveni corupția.

De asemenea, este necesară asigurarea proporționalității sancțiunilor.

„Deși agenții economici prejudiciază cu milioane de lei mediul și resursele naturale ale țării, aceștia primesc amenzi în valoare de zeci de mii de lei. În consecință, sancțiunea nu își ating obiectivul de a preveni astfel de acțiuni în viitor și promovează corupția și toleranța față de aceasta”, a mai spus autoarea studiului.

Prezentarea studiului face parte din proiectul Public Policy Fellowship, implementat de către Departamentul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova în parteneriat cu Hertie School of Governance (Berlin, Germania).

sursa: IPN.

Dacă vă place ceea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patronul unei știri pe portalul News.Ungheni.org – PATREON