Cum a ajuns municipiul Ungheni prima localitate din RSSM care să aibă o strada Mihai Eminescu (V)

Fragmentul este continuare al articolului Cum a ajuns municipiul Ungheni prima localitate din RSSM care să aibă o strada Mihai Eminescu: partea I, partea II, partea a III-a și partea a IV-a

Atmosferă încinsă la maxim: amenințări, șantaj, dar și o victorie pe măsură.

De acum încolo, problema redenumirii străzii 28 iunie în Mihai Eminescu a căpătat o turnură neașteptată.

Autoritățile au extins-o asupra tuturor denumirilor străzilor orașului, crezând, totuși, că vor putea păstra numele reprezentative sovietice: Lenin, Marx, Enghels, 28 iunie, etc, se comunică pe pagina de facebook al Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni



Textul a fost preluat integral de pe pagina Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni fără careva ingerință în conținut. Scopul – promovarea istoriei și valorilor locurilor natale.

Cu toate acestea, înlăturarea denumirii 28 iunie din nomenclatorul stradal al Ungheniului a rămas o problemă centrală, or spiritele s-au încins, atât în cadrul comisiei speciale, pe paginile ziarului local Octombrie”, dar și în public, la întreprinderi și instituții.

Astăzi, pot afirma cu certitudine că subiectul redenumirii străzilor Ungheniului a fost cel mai activ discutat din istoria recentă a localității, pe adresa comisiei și a ziarului local parvenind circa 80 de răvașe, cu peste 5000 de semnături, dintre care vreo 2000 pledau pentru str. Mihai Eminescu.

Cei mai mulți, desigur, s-au pronunțat în favoarea noilor denumiri de străzi, considerând acțiunea una necesară și benefică întru educarea noilor generații, ori M. Eminescu, Ștefan cel Mare, Vasile Alecsandri sunt nume sfinte pentru istoria noastră”, spuneau susținătorii.

Alții, dimpotrivă, au militat pentru păstrarea intactă a lucrurilor, deoarece, spuneau ei, aceasta nu v-a aduce nimic bun”.

Locuitorul I. Alexandrov, de exemplu, era împotrivă ca în Ungheni să existe străzi cu numele domnitorului Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun și a rudelor acestora, considerându-i „despoți-feudali”.

La rândul său, ungheneanul P. Dombrovschii, în cele trei scrisori ale sale, se întreba: „Ce are comun Mihai Eminescu cu Basarabia, sau cine-i Maria Cebotari? Cred că-i soția vreunui membru al acestei comisii”.

Și asemenea atitudini au fost numeroase.

Unii amenințau chiar să-și dea foc în centrul orașului, dacă denumirile sovietice vor fi înlocuite. Nici reprezentanții Partidului Comunist, încă destul de viabil, nu au fost mai prejos, ațâțând spiritele localnicilor prin decizii și hotărâri de opunere înverșunată.



În fine, într-o luptă acerbă între adepții noului și vechiului, în luna iulie 1990, noul Consiliu orășenesc, instalat în urma alegerilor locale din luna mai, a aprobat hotărârea schimbării denumirilor de străzi în municipiul Ungheni.

Pe data de 31 august 1990, de Ziua Națională a Limbii Române, tăblițele cu noile denumiri erau instalate, iar o procesiune religioasă, a trecut pe la toate capetele de străzi, stropindu-le cu agheasmă.

În anul următor, majoritatea orașelor din RSSM, cu excepția Ungheniului, încă sărbătoreau ziua străzii 28 iunie…

Astfel, începută cu intenția de a redenumi doar strada 28 iunie în Mihai Eminescu, lupta s-a amplificat, extinzându-se asupra tuturor străzilor Ungheniului.

A fost prima victorie a forțelor democratice în lungul și anevoiosul lanţ al acţiunilor, care au avut ca scop debolşevizarea oraşului Ungheni și revenirea localității pe făgașul firesc al valorilorilor culturale și istorice naționale.

Faptul în sine a însemnat, că la acel moment, în 1998-1990, în oraşul Ungheni a existat o mişcare naţională autentică, cu oameni curajoși și mare potenţial intelectual.

Aceștia au știut să genereze idei durabile, punând mai presus de orice cultivarea conştiinţei de neam.

Dânșii au înţeles, că fără schimbarea la faţă a localității lor, un trai liber şi o dezvoltare normală este imposibilă.

De acum încolo, vor urma și alte acțiuni, la fel de interesante și pline de anvergură.

Dar acestea, deja, sunt alte povești, asupra cărora promitem să revenim.

Sursa: Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni

Dacă vă place ceea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patronul unei știri pe portalul News.Ungheni.org – PATREON