Oficial // Decretul de înregistrare al Stemei și Drapelului satului Costuleni publicată în Monitorul Oficial

În temeiul art. 88 lit. j) din Constituția Republicii Moldova și al art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la simbolurile publice, Președintele Republicii Moldova a decretat înregistrarea în Armorialul General al Republicii Moldova a Stemei și Drapelului satului Costuleni din raionul Ungheni, aprobate prin Decizia Consiliului Sătesc Costuleni nr. 06114 din 12 decembrie 2019.


Stema satului Costuleni din raionul Ungheni

Blazonare

„În câmp roșu, un bărbat și o femeie, în pereche, cu mâinile ridicate în horă, în straie naționale, de argint, stând pe talpa scutului și surmonați de o cruce recruciată de aur.

În talpa scutului, în câmp de argint, un ciorchine de strugure cu două frunze, verde.

Scutul timbrat de o coroană sătească de aur.”



Drapelul satului Costuleni din raionul Ungheni

Descriere

„Drapelul reprezinte o pânză pătrată roșie, cu talpa albă (1/4 h), purtând în mijloc un bărbat și o femeie, în pereche, cu mâinile ridicate în horă, în straie naționale, totul de asemenea alb, stând pe talpă și surmonați de o cruce recruciată galbenă.

La acest subiect, publicația periodică Unghiul a scris anterior că simbolurile satului Costuleni, raionul Ungheni, au fost elaborate de istoricul Silviu Andrieș-Tabac și pictorul Iurie Caminschi, Alexei Colâbneac. La 9 august 2019 a fost adoptată Decizia Comisiei Naționale de Heraldică cu nr. 185-V.01 privind avizarea proiectelor stemei și drapelului satului Costuleni.

Inițiativa aparține istoricului Corneliu Prepeliță, originar din acest sat care a realizat mai întâi completarea Chestionarului heraldic, apoi s-a început o altă etapă în stabilirea elementelor componente ale stemei.

Elementele componente principale ale stemei satului Costuleni s-au reliefat în cadrul cercetărilor întru completarea Chestionarului heraldic pentru elaborarea stemei sătești.

Emblema principală a compoziției heraldice o reprezintă perechea de dansatori – un bărbat și o femeie, cu mâinile ridicate în horă, în straie naționale, de argint, care simbolizează tradiția artistică a satului.

Este vorba de „Sârba Costulenilor” – un dans cunoscut în toată Republica Moldova, dar și despre tradiția spectacolului de teatru haiducesc bine conservat și reprezentat în acest sat, despre tradiția orchestrelor populare și despre alte obiceiuri artistice din străbuni.

Crucea recruciată de aur care surmontează perechea de dansatori marchează faptul că moșia Costulenilor din vechime, cel puțin de la 1605, a fost în stăpânirea Bisericii, primul ei proprietar fiind Mitropolia Sucevei.

Anterior, după cum se arată chiar în documentul de la 12 noiembrie 1605 invocat mai sus, această moșie a fost însă domnească, fapt care a determinat colorarea câmpului heraldic în roșu, culoarea tradițională a domniei. La recensământul din 1817, moșia Costulenilor era în stăpânirea Mitropoliei de Iași.

Este de reținut în contextul dat și faptul că în extremitatea nordică a satului, pe malul izvorului cel mare, a existat și un Mitoc, ai cărui călugări prestau diverse munci agricole în folosul Mitropoliei. Mitocul s-a contopit cu satul în 1861.

Talpa de argint pe care stau dansatorii simbolizează Prutul.

Printre particularitățile vieții economice la Costuleni, suprafețele întinse de viță-de-vie remarcau acest sat printre localitățile vecine.

În perioada sovietică, sovhozul-fabrică ”Costuleni” din localitate era specializat în viticultură, astfel această ramură devenind o caracteristică specifică a economiei satului, rămasă până în zilele noastre.

Din acest considerent, în talpa scutului heraldic a fost imaginat un ciorchine de strugure.

Coroana sătească de aur care timbrează scutul, în conformitate cu normele heraldice naționale, se referă la faptul că satul are statut de sat reședință de comună.



Dacă vă place cea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patronul unei știri pe portalul News.Ungheni.org – PATREON