Curtea de Conturi a efectuat auditul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor de către UAT din raionul Ungheni

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței din 22 octombrie curent, Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor aprobate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 22 din 30.06.2016 aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public de către UAT din r. Ungheni, transmite printr-un comunicat Curtea de Conturi


Obiectivul general al misiunii de follow-up a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că factorii de decizie din cadrul entităților auditate au întreprins toate măsurile necesare în vederea implementării cerințelor și recomandărilor de audit.

Sursa mai comunică că sfera misiunii de follow-up a cuprins acțiunile realizate de entitățile vizate în dispozitivul Hotărârii Curţii de Conturi nr.22 din 30.06.2016, în perioada 2016-2018, în vederea asigurării implementării cerințelor și recomandărilor de audit înaintate prin Hotărârea nominalizată.

Probele misiunii de follow-up au fost colectate în cadrul administrației publice locale (APL) de nivelul I și II (inclusiv la aparatul președintelui raionului Ungheni, direcția finanțe, primăriile mun.Ungheni, satelor/comunelor: Unţeşti, Chirileni, Petreşti, Mănoileşti, Valea Mare, Sculeni și Hârceşti, gimnaziilor: s. Alexeevca; „A. Tamazlîcaru” din s.Grăseni, „I. Vatamanu” din com. Pîrliţa, or. Corneşti, „M. Savciuc” din com. Buşila, s. Teşcureni şi s. Bumbăta), precum și în baza informațiilor prezentate de către alte entități vizate în Hotărârea Curții – Oficiul Teritorial Ungheni a Cancelariei de Stat și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului.

Carențele identificate de auditul precedent au constat în:

– evaluări insuficiente ale potențialului economic aferent bazei de impozitare; rezerve în gestiunea conformă a cheltuielilor bugetare și a transferurilor cu destinație specială și neracordate la principiul cost-eficiență;
– aspecte de neconformitate ce țin de domeniul alocațiilor capitale și ineficiența achizițiilor publice, precum și a administrării și raportării conforme a patrimoniului public.

Acțiunile efectuate de entitățile auditate au contribuit la remedierea parțială a deficiențelor în valoare totală de circa 321,6 milioane lei.



În acest sens, au fost înregistrate în evidența contabilă bunuri imobiliare:

– construcții și terenuri proprietate publică în valoare totală de 296,4 milioane lei, au fost corectate erorile admise în evidența contabilă privind operațiunile economice efectuate în valoare de 13,9 milioane lei;
– au fost transmise regulamentar către alte UAT investiții în valoare totală de 4,9 milioane lei, restabilite mijloace financiare în bugetul de stat în sumă de 771,4 mii lei, restabilite mijloace către domeniul învățământului în sumă de 1,3 milioane lei și către domeniul infrastructura drumurilor utilizate contrar destinației stabilite în sumă de 1,2 milioane lei, au fost calculate și încasate impozite și venituri din proprietate în sumă totală de 86,1 mii lei.

Totuși, entitățile auditate nu au depus maximum efort pentru eliminarea integrală a deficiențelor constatate de auditul precedent, care ar asigura gestionarea regulamentară a resurselor bugetare și a patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Rezultatele misiunii de follow-up relevă că, din totalul de 85 de recomandări de audit înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 22 din 30.06.2016 la 25 entități au fost implementate integral 39, parțial implementate – 34, și neimplementate –12.

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit se rezumă la:

– aplicarea superficială și monitorizarea ineficientă a aplicării prevederilor cadrului normativ în gestionarea patrimoniului public, generată în principal de voința scăzută a autorităților de a pune în practică aceste recomandări, precum și de a monitoriza și de a administra acțiunile de implementare.;
– capacitatea instituțională redusă a administrațiilor responsabile, generată de lipsa pârghiilor de influență asupra unor domenii de activitate ce intră în competența APL.




Lasă un răspuns